Asta-i magia!
Ţrr, Ţrr! sună interfonul. Cu mișcări în reluare, mă ridic din pat și răspund:
-Daaa...zic cu juma’ de gură.
-Sunt Adi, te rog, deschide!
Nicio găleată cu gheață nu m-ar fi trezit mai repede. Fără să îi răspund, îl las să intre. Mă așez pe canapea, aprinzându-mi o țigară. Am emoții, le simt până în gât, iar inima începe să mă doară.
Cioc, cioc! Mă ridic, fac un pas, tensiunea crește, mai fac un pas, crește și mai mult, ajung la clanță, îmi tremură picioarele, deschid ușa, el intră imediat și mă ia în brațe. În acel moment, mă las pradă lui.
-Bună, Monica! îmi zice, privindu-mă adânc în ochi, doar cu durere și regret.
Când mă desprind din brațele lui calde, încep să plâng cu zâmbetul pe buze.
-Spune-mi că totul e bine între noi doi, că ceea ce s-a întâmplat aseară în club a fost o mare farsă!
El a continuat să se uite la mine fără să scoată vreun cuvânt. Îi simțeam fiecare părticică luptându-se, încercând să zică ceva...dar era în van.
Am tresărit când mi-a dat la o parte bretonul de pe ochiul stâng. I-am înțeles numaidecât scopul.
-S-a vindecat peste noapte, plus că nu a fost o lovitură prea puternică.
-Iartă-mă, Monica! a spus chiar înainte să se arunce în brațele mele. Iar când i-am simțit lacrimile pe spatele meu, nu am mai suportat.
Mi se făcea rău și jur că mai aveam puțin și vomitam. Așa că i-am cuprins față cu mâinile mele și l-am sărutat.
A fost un sărut lung, apăsat, înfometat, plin de pasiune neagră... Când s-a terminat, o parte din sufletul meu a rămas în trecut, bucurându-se de el în continuare.
-Adi...puiul meu...nu îmi pasă ce ai făcut în trecut! De acum încolo contează ce se va întâmpla. Inima, sufletul, trupul și viitorul meu îți aparțin....fă să conteze!
Îmi sărută mâinile și oftează, apoi își drege vocea și începe:
-Ești mai bună decât un înger și știu că nu te merit. Dar cred că Universul îmi zâmbește dacă mă lasă să te am.
Puteam să respir ușurată. Totul este ok. L-am luat din nou în brațe, atât de tare încât nu îmi mai simțeam mâinile.
-Ok, prințesa mea, du-te și schimbă-te, mergem în oraș.
-Cu ce ocazie? întreb curioasă...
-Fără întrebări. Ai să vezi.
Peste o oră m-am trezit într-o cafenea, cu Adi în fața mea și o măsuță ce ne despărțea. În nici cinci minute am fost servită cu un cappuccino irlandez cu extra-frișcă, băutură mea favorită.
De când am plecat de acasă, zâmbetul meu a continuat să existe și am o vagă impresie că nu o să se oprească prea repede.
-Iubita mea, eu o să plec puțin. În maximum 20 de minute sunt înapoi, îți promit.
L-am sărutat și m-am întors la masă, aprinzând încă o țigară. Emoțiile își reveniseră, mai puternic. Mi-am comandat o prăjitură ca să le diminuez. Trebuie să mă calmez, mi-am zis, este o zi superbă de început prematur de primăvară, nu am de ce să îmi fac griji. Prietenul cu care am doi ani împreună s-a întors pe calea cea bună, după ce a făcut o greșeală...prima lui greșeală.
-Uitați prăjitura, domnișoară, îmi spune chelnerul, înăbușindu-mi gândurile instant.
Timpul trece, eu mi-am terminat prăjitura și jumătate de pachet de țigări, iar acum beau ultima gură din cappuccino, când îmi văd iubitul cum se așază și fără să respire, îmi zice:
-Vrei să fii soția mea?
În acel moment, mă înec cu un obiect străin, pe care abia reușesc să-l scuip.
Șiroaie de lacrimi își fac loc în ciuda rezistenței mele, când realizez că țin în mână un inel de logodnă.
-La bine și la greu, până la adânci bătrâneți, continuă el, ștergându-mi lacrimile.
L-am sărutat cu toată puterea mea, în timp ce mii de sentimente mă încercau. Acum, fericirea pălește în comparație cu ce simt.
-Da! Da, din toată ființa mea!
Din acea clipă am fost sigură de viitorul meu alături de el.
Când am ajuns acasă, mi-am adus aminte ce semnifica această zi. Astfel, mi-am dat seama că nu contează cadourile, ci faptele. Important e să te bucuri de cel de lângă tine din tot sufletul.
Azi m-am logodit din dragoste; e cel mai frumos lucru pe care-l poate trăi o fată! Dintr-o zi în care eram depresivă, destinul mi-a oferit o poveste de dragoste ca-n basme. Asta-i magia de Valentine's Day!
